Păstorul Cel Bun

Pe umerii Tăi, o, Păstorule Bun,
încap toate oile Tale, rănite,
culese din nopţi de adânci văgăuni,
cu rănile Tale plătite.

Balsam pentru răni peste ele turnând,
le pune din nou pe picioare.
Cu ochii în ochii Tăi, şchiopătând,
urmează a dragostei Tale cărare.

Toiagul iubirii le mângâie lin.
Păşuni ca a Ta nu se află niciunde.
Ce apă de viaţă ţâşneşte din plin
din inima Ta-n liniştitele unde…!

Tu nu ştii odihna, Păstorule bun,
când zvonuri de fiare răsună,
Te duci pe coclauri şi turma Ţi-aduni
sub scutul şi paza Ta bună.

Din mâna Ta nimeni nu poate nicicând
o oaie s-o smulgă vreodată,
căci Tatăl din ceruri veghează oricând
să fie cu viaţă păstrată.

Ferice de cei ce îi paşte Isus -
Păstorul jertfit pentru turmă,
ce dă bucuria adusă de Sus,
aceea ce vine la urmă

şi-mbracă-n odihnă pe cei care sunt
zdrobiţi, osteniţi, sub povară.
În ochii Săi, nimeni nu e prea mărunt,
de el pe Isus să nu-L doară.

Veniţi, oi ce-n lume pribege umblaţi,
la Domnul, Păstorul cel mare,
la sfinte păşuni, ca să fiţi săturaţi,
la apa de har dătătoare,

c-atâta de mult El pe om l-a iubit,
că singur S-a dat jertfă vie,
să facă din el fiu de slavă umbrit
şi viaţă să-i dea pe vecie…

Referinţe biblice: Psalmul 23; Ioan 10.1-18,27-29.

Tatiana Topciu
https://www.resursecrestine.ro/poezii/96994/pastorul-cel-bun

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Păstorul Cel Bun

  1. Pingback: Păstorul Cel Bun — Pastor Ciprian Barsan – Si ce ar folosi unui om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul?

Comentariile sunt închise.