Supravieţuirea Bibliei

„Domnul priveşte din înălţimea cerurilor şi vede pe toţi fiii oame­nilor …şi ia aminte la toate faptele lor.” Psalm 33.13, 15

           În anul 303, Diocletian dăduse un edict menit să-i distrugă pe toţi creştinii cu cartea lor. Scrisoarea imperială a fost trimisă peste tot, ordo­nând ştergerea de pe suprafaţa pământului a biserici­lor şi arderea Bibliilor şi declarând că cei aflaţi în pos­turi de răspundere, care vor persista în credinţa lor, vor fi privaţi de toate drepturile civile, iar credincioşii dintre oamenii de rând îşi vor pierde libertatea.

           Ironia divină în privinţa edictului de mai sus a fost că după numai 25 de ani, împăratul Constantin, urmaşul lui Diocletian, îl însărcina pe Eusebiu să tipărească 50 de exemplare ale Scripturilor pe cheltuiala guvernului.

Biblia este unică în supravieţuirea ei. Aceasta dove­deşte că ea se bucură de o poziţie deosebită între toate cărţile. Dar mai presus de orice, supravieţuirea Bibliei, cu toate străduinţele necredinţei, ne demon­strează cu claritate că Dumnezeu veghează ca Cuvân­tul Său să ajungă la îndemâna fiecărui om. Nimeni nu se va putea dezvinovăţi în ziua judecăţii divine că nu a ştiut cerinţele lui Dumnezeu exprimate prin Cuvântul Său. Cei ce caută Biblia o găsesc, cei ce o citesc cu credinţă vor găsi călăuzire pentru înţelegerea voii lui Dumnezeu.

Sursa Mike Olari 

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.