Am învăţat…


Am învățat că dincolo de toate,

De lacrimi, suferință și dureri,

Există-n noi un dor de libertate,

Ce ne avântă și ne dă puteri.
Am învățat că dincolo de fire,

Există ceva mult mai important,

O inimă-mbrăcată cu iubire,

E mai de preț decât un diamant.
Am învățat că dincolo de-oglindă,

Există-un chip, dar numai unu-s eu,

C-am fost creat nu pentru o osândă,

Ci să-L slăvesc pe Tatăl Dumnezeu.
Am învățat că timpul nu așteaptă,

Oricât de tare eu aș alerga,

Dar pot s-aleg cărarea cea mai dreaptă,

Să fac mereu doar sfântă voia Ta!
Am învățat că dincol’ de cuvinte,

Tăcerile vorbesc cu mult mai mult,

Că trebuie să iau mereu aminte,

La ce e-n jurul meu și să ascult.
Am învățat că zâmbetul nu moare,

Oricâte piedici sunt și vijelii,

Atunci când rana sapă și mă doare,

Tu Doamne torni balsam din veșnicii.

 
Am învățat că mai presus de stele,

Există viață plină de belșug,

Într-un burduf pun lacrimile mele

Și-naintez chiar dacă-s pus la jug.
Am învățat că nu înțelepciunea

Ce o dă lumea, este importantă,

Cuvântul Sfânt mi-a revelat minunea,

Cine sunt eu și cine ești Tu, Tată!
Am învățat să prețuiesc viața,

Așa cum e, cu bine și cu rău,

Mâine nu știu de-oi prinde dimineața,

Dar sigur sunt că Tu ești Tatăl meu!
 LUCICA BOLTASU

Acest articol a fost publicat în Bucuria sufletului. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.