Remus Cernea, între ficțiunea religioasă și ficțiunea politică


Pe homosexuali, într-un fel, îi înțeleg. Validarea prin referendum a inițiativei Coaliției pentru Familie privind modificarea Constituției le-ar tăia posibilitatea de a întemeia legal ceea ce ei consideră a fi o alternativă la familia tradițională. Din acest punct de vedere, acțiunile de protest ale comunității LGBT – dacă au un caracter pașnic, se încadrează în normele democrației. Ceea ce nu înțeleg însă, este înverșunarea unor politicieni, lideri de opinie ori reprezentanți ai societății civile care, la nivel declarativ cel puțin, nu sunt de orientare homosexuală, în a contesta legitimitatea unui astfel de referendum.
Un exemplu tipic îl oferă Remus Cernea. Domnia sa, în calitate de cetățean și, în același timp, de membru al Parlamentului României, are dreptul de a-și exprima și susține public convingerile chiar dacă nu sunt conforme cu tiparele religioase, și, ca atare nu îmi propun să îi fac un proces de intenție. Ceea ce nu pot trece, însă, cu vederea este felul neprincipial și incorect din punct de vedere politic în care domnul Remus Cernea promovează drepturile minorității gay. In confruntarea, civilizată, de altfel, pe care a avut-o la recentul marș al comunității LGBT cu teologul Bogdan Grama – căruia presa soroșistă nu i-a dezvăluit nici numele, nici calitatea, lăsând să se înțeleagă că ar fi vorba de un contestatar oarecare de pe stradă – domnul Cernea a afirmat că problema familiei nu poate fi reglementată de Scriptură, care, în opinia dânsului, reprezintă o ficțiune, ci de Declarația Universală a Drepturilor Omului elaborată de Organizația Națiunilor Unite în anul 1948. Făcând abstracție de modul de gândire, tipic pentru un liber cugetător, conform căruia omul este singurul îndreptățit în a-și stabili drepturile și normele de viață, fără raportarea la divinitate, afirmația domnului Remus Cernea este incorectă inclusiv din punct de vedere al documentului mai sus menționat. Citez din Declarația Universală a Drepturilor Omului, articolul 16:
„Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbatul și femeia, fără nici o restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei și la desfacerea ei. Căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimțământul liber și deplin al viitorilor soți. Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății si a statului”.
Chiar dacă documentul nu exclude posibilitatea încheierii unui parteneriat civil între persoanele de același sex, care să reglementeze problemele de moștenire, statutul familiei ca uniune liber consimțită între bărbat și femeie este clar definit. Domnul Remus Cernea este însă convins că utilizarea expresiei „bărbatul și femeia” în loc de „bărbatul cu femeia” crează posibilitatea întemeierii și al unui alt tip de „familie” decât cel tradițional. Nimic mai fals, având în vedere că la data elaborării documentului homosexualitatea figura în tratatele de psihiatrie ca deviere comportamentală. Cel care considera Biblia o ficțiune susține așadar o ficțiune politică.

Sursa: http://m.activenews.ro/stiri-politic/Remus-Cernea-intre-fictiunea-religioasa-si-fictiunea-politica-138604

Acest articol a fost publicat în COMUNICATE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s