RĂSPUNS CELOR CARE SE ÎNTREABĂ DE CE NU RĂSPUND.


Mă tot întreabă unii de ce nu răspund celor care aruncă cu pietre și noroi, așa că încerc să răspund, nu celor care mă atacă, ci celor care mă întreabă. Nu m-am simțit obligat să răspund celor care mă calomniază sau celor care își produc bucurie doar când pot produce durere…îmi amintesc mereu că „Domnul va judeca toate lucrurile.” Nu mă simt deloc îndemnat să mă justific sau să răspund unor batjocoritori harnici care, mânați de invidie, ură, interese meschine sau „teme de casă”, înţeleg să mă încondeieze grosolan, de câte ori au ocazia, pe facebook sau diverse bloguri. Să nu credeți că nu aș fi putut răspunde. Am și pregătit acum câteva luni un text intitulat „Despre părerologi, generali și pițifelnici”, scris în limbajul preferat al încondeiatorilor mei, dar am renunțat să-l public, deocamdată, aducându-mi aminte de vorbele înțeleptului Solomon:”Nu-i răspunde nebunului după nebunia lui, ca nu cumva să fii tu însuți ca el!” În același timp, m-au pus pe gânduri niște observații făcute de Andrei Pleșu despre atmosfera morală și profesională a unei ţări în care „bunul gust, bunul simţ, onestitatea, meseria, comportamentul civilizat şi respectul pentru valori stau sub ameninţarea unor găşti de neisprăviţi, de netrebnici, de mercenari rudimentari: oameni cu pregătire precară, oameni care nu se pot recomanda prin nici o ispravă, în nici un domeniu; guralivi, prost crescuţi, inculţi, dominaţi de resentiment, instincte brutale şi interes privat.” Știu, este trist când aceeași atmosferă este promovată de unii ce se pretind creștini evanghelici…și pe deasupra mari intelecuali…progresiști. „Avem de ce să ne temem”, zicea Pleșu pe bună dreptate. Dar, din fericire, cei mai mulți au înțeles ce-i mână în luptă pe acești oameni „harnici”, experți în nimicologie, ascunși în spatele laptopurilor lor. Vreau să mulțumesc tuturor acelora care, în ultimele luni, mi-au transmis într-un fel sau altul susținerea lor și încurajarea să merg mai departe. M-au încurajat și observațiile finale din articolul domnului Pleșu: „Nu pot decît să sper că, sub această pojghiţă de mizerie, există şi o altă ţară, ţara unor oameni cuviincioşi şi cinstiţi, ţara celor care ştiu să se respecte între ei şi să nu se lase manipulaţi de cîteva trupe barbare de oameni stricaţi şi stricători de suflete.” Fără îndoială că acei oameni cuminți și cinstiți, adesea tăcuți, au înțeles prea bine avertismentul Mântuitorului „Vedeți să nu vă înșele cineva!”

Samy Tuțac

P.S. Doar pentru cei care nu și-au pierdut, încă, simțul umorului…La sfârșitul unui seminar despre reconciliere și iertare, vorbitorul propune o aplicație practică: „Dacă te enervează cineva, scrie-i o scrisoare…și apoi dă-i foc.” Contrariat un participant întreabă: „Și cu scrisoarea ce fac?” Să auzim numai de bine!

Sursa:

https://www.facebook.com/samytutac/

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.