BĂTRÂNEȚE


Aș vrea ca să mă ierți copile

Că n-am să-ți las în urma mea palate,

Am fost sarac dar te-am crescut pe tine,

Nu am știut că într-o zi vei fii departe.
Nu dragul meu copil, eu n-am furat

Și n-am averi să-ți las ca moștenire,

N-aș vrea să-ți spun cât am avut de îndurat,

Și cât mi-aș fi dorit ca să rămâi cu mine.
Dar ai crescut copile și-ai plecat,

Și tu și sora ta v-ați dus mânați de soartă,

Eu am rămas cu sufletu-ntristat

Și încă va aștept plângând singur la poartă.
Și știu că uneori va mai gândiți la mine

Dar viața voastră nu-i ușoară,

Acum când zilele-mi sunt mai puține

Aș vrea ca depărtarea asta să nu doară.
Îmi e din ce în ce mai greu cu bătrânețea,

Dar nu mă plâng și nu va chem,

Și dacă Domnul mi-ar întoarce tinerețea.

Fără regrete și-ndoiala eu mi-aș dori ca să trăiesc la fel.
Și dacă nu puteți veni , o să vin eu

Să va aduc câte ceva ca să puneți pe masă,

N-am să va spun cât mi-e de greu,

Când voi veniți atât rar și ați uitat cum e acasă.
Aș vrea ca să mă ierți copile
Că n-am să-ți las în urma mea palate,
Și dacă s-o întâmpla să nu ajung la tine
Să nu lăsați zambilele să moară neudate…..
AUTOR: DORIN DUMITRIU

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.